Compasiunea și existența

Iubirea și compasiunea sunt calități ascunse în genele noastre. Însă, viciile se adăpostesc tot în țesătura organică a naturii umane. Din prima milisecundă, în urma conceperii a propriei ființe prin sinergia dintre forma masculină și cea feminină în lăcașul uterului, suntem expuși la existență. Toate trăsăturile, atributele, care ne constituie firea se află, încă de la început, în formă latentă. De asemenea, există trăsături care nu se vor exprima niciodată, însă, care sunt prezente ca potențialități îndată ce s-a coagulat un embrion.

Așa cum afirmă Buddha, nu există un început sau final al lumii și al firii noastre întrucât nimic nu există într-o manieră intrinsecă, permanentă și lipsită de interdependență. Toate care sunt, inclusiv aceste afirmații, sunt lipsite de natură intrinsecă, adică, sunt goale (śūnyatā). Nu există vreo chestie care să fie așa cum este din cauza a altceva decât a modului ei de a fi altfel decât oricare alt obiect sau ființă. X este ceea ce nu este altfel decât x. Dacă avem o sală cu cinci copiii, fiecare copil poate fi identificat având în vedere doar modul acestuia de a fi altfel decâtceilalți copii.

Astfel, a fi śūnyatā (a fi gol) nu înseamnă a fi inexistent. Prin a spune că ceva este gol, termenul śūnyatā indică faptul că acest ceva nu are natură intrinsecă, adică, indică faptul că toate sunt/au loc într-o manieră interdependentă. Din acest motiv, toate calitățile care favorizează compasiunea sau ura, ș.a.m.d., sunt lipsite de natură intrinsecă. Toate genele, contextele și noi înșine, suntem goi (śūnyatā). Din acest motiv, toate cele care ne favorizează acționarea cu sau fără compasiune nu provin nici dinăuntru și nici dinafară, ci din modul nostru de raportare la existență. Prin a surprinde goliciunea existenței, noi ne dăm seama că nu există nici cineva care să fie atașat de stările sale și nici contextul care să favorizeze această atașare și egoism. Din acest motiv, perspectiva Budistă ne oferă ocazia să fim conștienți prin a nu ne mai lăsa seduși de dihotomii întrucât acestea doar perpetuează egoismul, confuzia și suferința.

Sper să fie roditoare toate acțiunile care au ca scop ajutorarea tuturor ființelor: acesta este țelul setat din octombrie 2025 până la data, sper, îndepărtată, în care nu voi mai fi (pe aici).